Codul bunelor maniere la masa

PIATRA DE INCERCARE A EDUCATIEI

Inca din cele mai vechi timpuri , masa s-a desfasoratdupa un anumit ritual. Desi era diferit de la tara la taraacesta a impus acele reguli care constituie astazi criteriiimportante in aprecierea unei persoane bine crescute.Fara indoiala , masa pe care o oferim sau cea lacare suntem invitati a devenit un prilej pentru intilniriimportante si discutii interesante. Din fastuoasele mese depe vremea romanilor sau din timpul Renasterii - daca ar fisa ne referim numai la acele epoci care ne infierbinta si
astazi imaginatia - transpare in zilele noastre obiceiul dea ne onora invitatii cu o masa elegant aranjata , impecabila.Privind inapoi , putem spune ca s-a renuntat , in general , laopulenta si lux ostentativ. Azi nu se mai bea din pocale deaur care poarta semnatura lui Benvenuto Cellini , de pilda.In schimb , a minca din farfurii de portelan de bunacalitate si a bea din pahare de cristal a devenit un lucruobisnuit. In mod firesc , comportamentul mesenilor a cistigatin rafinament prin respectarea unor norme impuse de codulmanierelor elegante.Exista astazi tendinta de a adopta modul de viatamodern in totala contradictie cu cel clasic. Ne deplasam ingoana dintr-un loc intr-altul si de cele mai multa ori masanoastra este frugala. Pregatirea mesei si spalatul vaselorne-ar rapi un timp pretios. Tindem spre simplitate sicomoditate , renuntind la tot ceea ce ar incarca in modinutil existenta noastra. S-ar parea ca ne contrazicem. Darindiferent ca optam pentru un serviciu de masa din portelande Sevres sau pentru unul din sticla incasabila , respectareaunor reguli este obligatorie , incepind cu pregatirea casei ,aranjarea mesei si terminind cu felul in care mincamfructele.

CUM ARANJAM MASA

Masa familiala , cea de toate zilele trebuie sa fiesi ea apetisanta si ingrijita , ca si cea festiva. Un vechidicton spune ca " omul inteligent se hraneste cu ochii ". Ede preferat o farfurie de faianta , intacta , uneia de portelanciobit , chiar daca aceasta a fost cindva foarte frumoasa. Ede preferat fata de masa din in , apretata , uneia dintr-otesatura scumpa , dar acoperita de pete. Se intelege de lasine , ca in zilele de sarbatoare ne vom ocupa in moddeosebit de aranjarea mesei. Pentru mese festive , fatade masa si servetelele vor fi si ele festive , de o albeataimaculata , iar pentru reuniuni intime se pot folosi fetelede masa colorate. O fata de masa trebuie sa fie destul demare ca sa ascunda , pe cit posibil , picioarele masei. In niciun caz nu vom folosi fete de masa din material plastic ,chiar daca imita perfect cea mai sofisticata tesatura. E binesa asezam sub fata de masa un molton subtire careprotejeaza furnirul mesei. Trebuie sa asiguram un anumitspatiu pentru fiecare invitat , chiar si pentru cei foartebine educati care stiu sa-si tina coatele pe linga corp. Camusafirii sa se simta comfortabil , acest spatiu trebuie safie de cel putin 50 cm.Cum aranjam masa ? Atit masa familiala cit si cea festiva sunt asezatela fel , dar difera numarul farfuriilor , al tacimurilor sial paharelor in functie de felurile de mincare. Fiecarefarfurie va fi dublata de o alta care se aseaza dedesubt ,pentru serviciu , si care utilizata doar pentru a pune pe eafarfuria din care mincam. La mesele de fiecare zi ne putemlipsi de cea de-a doua farfurie.O masa festiva se prezinta , de obicei , astfel :farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei deserviciu. Pe ea se pune servetul frumos impaturit. Chiflelesau feliile de piine se pun in doua-trei cosulete speciale ,repartizate simetric. Locul furculitelor este la stingafarfuriei. Aliniate de la dreapta spre stinga in ordineautilizarii lor , acestea se aseaza cu dintii in sus. Ladreapta , se pun cutitele , cu partea taioasa spre farfurie ,tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat este pentruprimul fel de mincare , adica pentru peste iar in fatafarfuriei sta lingura de supa cu curbura in su s si uneorilingurita de desert ( daca e loc pe masa ). Nu vom asezaniciodata alaturi mai mult de trei cutite si de treifurculite. Restul tacimurilor - linguritele de tort , furculitelemici pentru baclava sau pentru fructe nu se pun pe masa cipe o masuta de serviciu sau pe un bufet , pentru a fi laindemina.Aceste reguli nu sunt batute in cuie. Numarultacimurilor si asezarea lor difera in functie de menu-ulservit la masa. In desenele prezentate veti gasi solutiilela care trebuie sa recurgeti.La toate mesele cit de cit solemne este obiceiul sase schimbe tacimurile dupa fiecare fel de mincare. La o masamai putin pretentioasa nu vom schimba tacimurile decit dacaavem peste. In general vom folosi patru farfurii : farfuriapentru antreuri , farfuria de supa , farfuria intinsa sifarfuria de desert. Bolurile ( castronasele ) pentru supa limpede( consome ) nu se pun de la inceput pe masa ci se aducodata cu supiera. Tacimurile se pot pune si pe suportuldestinat lor care va fi asezat la dreapta farfuriilor. Pesuport vom aseza , in dreapta , cutitul , cu partea taioasaspre farfurie , si in stinga lui furculita cu dintii in jos.Lingura si linguritele pentru desert vor fi asezate in fatafarfuriei. Daca utilizam suportul de tacimuri vom puneservetelul la stinga , direct pe fata de masa. Tot in fatafarfuriilor , spre drapta , este si locul paharelor. Trei tipuride pahare sunt obligatorii - de tuica , de vin ( paharul devin rosu e ceva mai mic decit cel de vin alb ) si de apa.Retineti ca ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu.Nu improvizati - e o nota proasta - si va recomandam sa nudati mese festive daca nu puteti. Dupa folosire , paharele detuica se iau de pe masa. Nu va bagati degetele in ele.Folositi neaparat o tava in acest scop. Va va scuti dedrumuri inutile.-Bauturile aperitive se servesc intotdeauna inainte demasa. Paharele speciale se gasesc pe o masa separata , pe otava , si fiecare invitat se serveste cu ce-i place. E bineca sortimentul de aperitive sa fie variat. Sticlele stau siele la indemina , pe o alta tava. Sampania si coniacul nu seservesc decit la sfirsitul mesei. Va prezentam alaturatdiverse tipuri de pahare , sticle si cani.Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pemasa , la indemina barbatilor care fac oficiul de a servibauturile. Pentru a nu pata fata de masa , sticlele se punpe o tavita sau pe farfurioare speciale. Apele minerale seservesc in sticlele lor originale ca si vinurile straine.Decorarea masei depinde de marimea ei , de rangulmusafirilor si de imprejurari. Aproape indispensabile , florilesi luminarile vor incinta privirea. Florile trebuie puse invaze joase ca sa nu-i impiedice pe meseni sa se vada.Nu vom pune pe masa decit ceea ce poate servi la ointrebuintare imediata. Exceptie fac solnitele si recipientelepentru piper care vor trebui sa fie suficiente ( una pentrucirca trei - patru persoane ). Vom avea grija ca acestea sa nufie infundate sau umede. O gospodina atenta pune inrecipientul respectiv citeva graunte de orez. Daca nu folosimrecipiente cu capac perforat , celelalte trebuie sa fieinsotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sase foloseasc de propiul cutit , ceea ce ar fi o greseala.Sa retinem deci ca untdelemnul , otetul , mustarul ,smintina etc. se vor aduce doar daca cineva le cere. O gazdaatenta le are pregatite si le ofera. Pentru sosuri sefoloseste o sosiera. Atentie : sosul nu se pune nici pefriptura dar nici pe piure sau pe alte garnituri ( macaroane ,sote de legume etc ) deoarece e iestetic. Sosul se pune infarfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate perind. Nu se amesteca tot ce avem in farfurie de la inceputcu toate ca este gustos dar " pasta " obtinuta este imposibilde privit. Vom explica acest lucru adolescentilor care auramas cu acest obicei de cind erau mici si li se " passa "mincarea. Odata intrebuintata sosiera va fi luata de pe masa.Salata se serveste in castronele separate , pentrufiecare invitat in parte. Cind friptura este taiata la masa ,gazda trebuie sa aiba la indemina tacimuri speciale. E depreferat insa ca acxesta operatie sa fie facuta in prealabil,iar friptura sa fie prezentata felii , pe frunze de salata.In multe tari salata se maninca separat dupa friptura.Scobitorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu sefolosesc in public.Argintaria este obligatorie ? In cazul unor mesefestive , da. Pentru mesele obisnuite exista tacimuri de otelinoxidabil care sunt frumoase si usor de intretinut. Eadevarat ca argintaria confera mesei eleganta , dar sa nuuitam ca trebuie sa straluceasca de curatenie. Ca tot ceeste pretios , argintaria cere o ingrijire speciala , iar dacanu avem timp pentru asa ceva e preferabil sa renuntam la ea.Ca mesele festive sa nu ne sperie prin dificultatilece la creaza , este necesar un exercitiu indelungat. Sa-lfacem in cadrul meselor de Duminica , imaginindu-ne ca aveminvitat cel putin un ministru , chiar daca suntem doar infamilie. Va fi o placere ! Cu acest prilej , vom pune o fatade masa deosebita , tacimurile si vesela pe care nu lefolosim zilnic si vom pregati o mincare speciala. Esteobligatoriu ca toti membrii familiei sa respecte aceastamasa , fiind punctuali , ajutind sau , daca se plimba dimineata ,aducind o floare sau cumparind un desert special ( fructe ,prajituri ). Repetam : masa de Duminica e sfinta.

COMPORTAMENTUL IN TIMPUL MESEI

Regulile generale ale unei tinute corecte si pe carele-am definit intr-un capitol precedent sunt valabile si lamasa. Stam drept , dar nu intepeniti. Nu punem picioarele nicisub scaun , dar nici prea departe in fata , pentru a nu-iincomoda pe vecini. Nu ne agatam de scaun. Pozitia miinilorare o mare importanta la masa. In nici un caz bratele simai ales coatele nu trebuie sa stea pe masa. Nu tinem cumiinile farfuria din care mincam. Pozitia corecta , de repaos ,este cea cu bratele lipite de corp si cu incheieturilemiinilor sprijinite de marginea mesei. Aceasta tinuta se schim-ba cind mincam , pastrindu-ne insa coatele lipite de trunchi.Ne vom verifica tinuta inainte de a intra insufragerie , spalindu-ne miinile in prealabil. Eventualeleretusuri necesare dupa masa se vor face numai in baie -ca de exemplu improspatarea rujului , sau aranjarea parului.Daca nu avem o baie curata , nu invitam musafiri !Nu trebuie sa mincam niciodata grabit sau nervos. Estenu numai o regula de politete , ci si o prescriptie medicala.Mai grave sunt discutiile neplacute din timpul mesei. Sa leevitam si sa ne impunem sa fim calmi. Si asa , viata noastraeste destul de stresata. Sa ne bucuram de prilejul pe careni-l ofera o masa impreuna cu familia.Sa nu bem si nu vorbim cu gura plina. Este o regulacare ar trebui sa fie destul de cunoscuta si n-am reveniasupra ei daca n-ar fi incalcata zilnic. Oamenii care incearcasa manince si sa povesteasca in acelasi timp fac o impresiedezagrabila. Trebuie sa fim atenti ca buzele sa fie mereuinchise in timpul mestecatului. Este de prost gust sa tinemdegetul mic usor ridicat cind mincam sau cind bem.Daca avem ciini sau pisici , acesti n-au ce cauta insufragerie oricit de mult i-am iubi. Este nu numai o lipsade respect fata de musafiri , ci si prilej de incidentenedorite.Un obicei prost , specific romanilor , de care acestianu se pot debarasa , este acela de a-i obliga pe musafirisa manince mai mult decit vor. Repetati si invatati formulele: " Da , va rog " , " Nu , multumesc " , " Yes , please " , " No ,thank you " . Sa ne gindim bine cind le rostim. Sunt gazde lanoi si chiar in alte tari care ne iau in serios. Daca neimginam ca este de bun gust sa refuzam a doua felie detort cu toate ca am mai minca o portie , riscam sa raminemfara ea , deoarece a doua oara nu ni se mai ofera daca amspus " Nu , multumesc ". Masa se transforma intr-un adevaratcalvar cind inimoasa gospodina repeta insistent : " Dar mailuati o sarmaluta , sunt delicioase ! " Nu ne asezam la omasa ca sa mincam pe saturate. Se poate cere sau luadintr-un fel care ne-a placut in mod deosebit sau se poaterefuza o mincare care ne face rau sau nu ne place. Politicoseste sa acceptam sa gustam din felul respectiv , pentru a nujigni gazda. Tot de politete tine si tactul gazdei de aoferi mincare suficienta - nici prea multa , nici prea putina -fara a-si lauda excesiv preparatele culinare. Musafirii o potface , cu moderatie insa , spre incintarea gospodinei , dar nustrigind peste masa si nici cerind in acel moment reteta. Cuatit mai mult nu este cazul sa se comenteze asupraprocurarii dificile a unui produs.Masa trebuie sa decurga firesc , fara ostentatie. Amputea spune ca aceasta e o norma ideala , greu de atins , lacare trebuie sa contribuie si invitatii daca simt ca gazdaeste in impas datorita tineretii sau a lipsei de experienta.Cu discretie , cu tact ei pot trece peste momentele penibileivite din te miri ce. Nu vor cere un antinevralgic si unpahar cu apa in momentul in care gazda este foartepreocupata sa nu i se raceasca gustarile calde. Nu vor cereketchup , piper , smintina sau alte ingrediente daca nu le suntoferite , pentru ca s-ar putea ca ele sa lipseasca si gazdasa se simta jenata.Sa manincam asa cum gateste gospodina ! Obligatia eieste sa guste in prealabil din toate bucatele si sa lecondimenteze moderat , iar a musafirului sa le accepte caatare. E foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functiede preferintele noastre. Fie ca e o masa festiva , fie caeste una obisnuita , efortul gospodinei trebuie rasplatit cu oremarca de genul : " Delicioasa supa ! " , " Ce frumos aratasalata ! " , " Ce bine miroase friptura ! ".Ne vom abtine de la orice discutii sau observatiidezagreabile. Copilului cu care am venit ii vom faceobservatii acasa , ca si sotului care a depasit numarulde pahare. Ne vom impune sa nu stam cu ochii atintitiasupra membrilor de familie cu care am fost invitati ,aruncindu-le priviri ucigatoare cind gresesc ceva.

SEducatianu se face in acel moment , caci atmosfera va deveniinsuportabila pentru toti.

ITUATII SPECIALE LA MASA

Dupa atitea sfaturi de care trebuie sa tinem seama -de la aranjarea mesei pina la ce si cum mincam - astfelincit sa putem fi considerati bine crescuti , educati , iataca abordam subiectul " situatiilor generala " care par a faceexceptie de la regula. In realitate ele sunt tot nistereguli pe care trebuie sa le cunoastem.Se maninca cu mina : biscuitii , fursecurile , strugurii ,ciresele , caisele etc.Daca-i oferi cuiva un cutit , o furculita sau olingura , le oferi cu minerul.Personalul de serviciu va aduce tacimul cerut pe unplatou sau pe un servet.Daca vi se cere sarea sau piperul le veti pasa pestemasa sau prin fata vecinului , nu prin spatele lui. Veti evitasa cereti solnita unui comesean pe deasupra mesei , la odistanta prea mare. O cereti vecinului iar apoi se da dinmina in mina , asa cum am mai spus.De obicei , cind dam mese acasa , nu exista personalde serviciu. In acest caz , platoul cu mincare trece din minain mina , de la gazda spre dreapta. Doamnele se servescprimele , apoi domnii , iar gazda ultima - cind platoul arevenit la ea. Intre timp , stapinul casei toarna vinul , totspre dreapta. Paharele nu vor fi umplute pina sus. Sticla nuse da din mina in mina.Supa se serveste tot spre dreapta. La fel seprocedeaza si cind stringem masa.Cind un platou ajunge la noi ne servim cu linguratinuta in dreapta si ne ajutam cu furculita tinuta instinga. Numai chelnerii servesc cu ambele tacimuri tinuteintr-o singura mina. Nu ne servim din platou cu tacimurilenoastre !Paharele nu se ciocnesc efectiv , se ridica numai pinala nivelul ochilor in timp ce se rostestc urarile consacrate:" Noroc ! " , " La multi ani ! ". Se ridica numai paharul cuvin , tuica , etc , nu cele cu apa , cu sucuri de fructe saucu bauturi calde. Tinem toasturi sau discursuri numai lamesele festive. Sa nu plictisim asistenta cu discursuri lungi !Cind le plasam ? Intotdeauna la sfirsitul felului principalcind musafirilor nu le mai este foame si sunt dispusi sale asculte. La sfirsitul toastului , cel care l-a rostitridica paharul in directia celui caruia i s-a adresat , iarmusafirii ii urmeaza exemplul. Nici acum nu se ciocnescpaharele. Se obisnuieste ca cel omagiat sa raspunda princiteva cuvinte. Pentru a nu incetini ritmul mesei , o va faceputin mai tirziu. Daca este vorba despre o doamna , aceastaraspunde foarte scurt , imediat , fara sa se ridice in modobligatoriu.Nu se amesteca vinul cu apa. Apa si vinul sunt douabauturi pretioase. Ele au valoarea lor numai baute separat.La noi exista totusi obiceiul de a bea sprit. Dar varecomandam s-o faceti numai in familie.